Sf. Talaleu era din Fenicia dintr-o familie creștină, a trăit pe vremea împăratului Numerian (282-284), când creștinii sufereau persecuții din partea păgânilor. Era medic și împreună cu vindecarea trupului, încerca să “vindece” și sufletele pacienților săi, vorbindu-le despre Hristos și aducându-i pe mulți la credință. Fiind denunțat, a fost arestat și supus la chinuri, apoi aruncat la fiare sălbatice, care nu s-au atins de el. Doi ostași care sunt martori ai pătimirii sale, Alexandru și Asteriu, se convertesc și vor fi cu toții decapitați (284).