S-a născut în Constanti-nopol, părinții săi fiind rude cu împărații Leon Isaurul (717-741) și Constantin Copronim (741-775). Rămas fără tată la o vârstă fragedă, a fost crescut de mama sa la curtea împăratului. Necătând la aceea, că erezia iconoclastă își făcea loc până la cele mai înalte niveluri ale administrației, a fost educat în spirit ortodox. După moartea mamei sale, a fost silit să se căsătorească, dar mireasa îi împărtășește convingerile și decid amândoi să trăiască în castitate și asceză. Având o înaltă slujbă administrativă, pleacă în părțile Cizicului, frecventând așezămintele monahale de acolo, cunoscând mulți părinți cu viață îmbunătățită. După moartea împăratului Leon Isaurul și a socrului Sf. Teofan, cei doi soți se retrag în mănăstiri. Sf. Teofan se stabilește la Sincriama, unde construiește o mănăstire cu cheltuială proprie, iar soția sa devine călugăriță în insula Prinkipo. Viața aleasă a Sf. Teofan va face ca în scurtă vreme la mănăstirea sa să vină mulți călugări, care-i devin ucenici. Una din ocupațiile sale este scrierea cărților de învățătură adresate credincoșilor. în timpul tulburărilor iconoclaste a fost exilat în insula Samotracia, unde a și murit, în jurul anului 814.