După tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, din porunca împăratului Irod, trupul său a fost înmormântat de către ucenici în orașul Sevastia din Samaria, dar mai apoi cinstitul său cap a fost dosit de către Irodiada într-un loc necuviincios. Atunci Ioana soția lui Huza, iconomul lui Irod, a luat pe ascuns Sfântul cap, l-a așezat într-un vas și l-a îngropat pe muntele Eleon din Ierusalim. Pe acest loc în veacul al IV-lea a fost pornită construcția unei biserici de către Inochentie A – dregător binecredincios. In timp ce săpa fundamentul a fost găsit vasul cu Cinstitul Cap. Astfel s-a săvârșit prima aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul. Fiind păstrat cu mare sfințenie și de frică să nu fie pângărit de eretici, Inochentie înainte de moarte îngroapă vasul în acelaș loc unde l-a găsit. După mult timp Sf. Ioan Botezătorul se arată în vis la monahii care trăiau în mănăstirea construită în acel loc. După vedeniile ce le aveau monahii din mănăstire, cinstitul cap a fost găsit a doua oară (452) și a fost dus și pus în biserica din Emisia de către episcopul Uraniu, făcând nenumărate tămăduiri și minuni, iar mai apoi a fost dus la Constantinopol.