Erau soț și soție, originari din Antiohia și au trăit în sec. al V-lea. După moartea celor doi copii ai lor, cei doi soți împart averea și merg la mănăstire. Atanasia a mers în Egipt, la mănăstirea Tabencși, iar Andronic a intrat în obștea unei mănăstiri din Palestina. După doisprezece ani se întâlnesc întâmplător în drum spre Ierusalim. Andronic nereușind să-și cunoască fosta soție, care între timp se tunse-se bărbătește și se numea pe sine „călugărul Atanasie”. Hotărâse să rămână împreună într-o chilie, în preajma Alexandriei, ducând o viață ascetică. După moartea „ monahului Atanasie”, avea să afle că ”fratele de chilie” fusese Atanasia, fosta sa soție.