Sfântul Cuvios Lazăr

Era originar din Asia Mică și a trăit pe la începutul sec. al Xl-lea. Merge la Ierusalim, unde devine preot la mănăstirea Sf. Sava. Când cetatea Ierusalimului cade în mâinile turcilor, merge la Roma. Trecând prin Efes, unde, prin descoperire de sus, decide să se stabilească în Muntele Galisiului. Se dedică rugăciunii și postului, urcând pe treptele desăvârșirii creștine. în urma unei viziuni, zidește o biserică cu hramul „Sf. înviere”, ajutat fiind și de împăratul bizantin Constantin Monomahul (1042-1055). Apoi se urcă într-un stâlp descoperit, unde petrece vreme îndelungată în rugăciune, hrănindu-se cu buruieni crude și apă. își cunoaște dinainte sfârșitul vieții, lucru de care aflând ucenicii săi, îl roagă să ceară in rugăciune prelungirea vieții și, dobândește încă 15 ani spre călăuzirea fiilor lui duhovnicești.