Erau frați și aveau meserie de cioplitori în piatră. Au trăit în sec. al II-lea și erau originari din provincia Iliria. Fiind creștini se străduiau să răspândească credința în Hristos prin ținuturile pe care le străbăteau în virtutea meseriei lor. Au fost trimiși să lucreze la un templu păgân unde, se spune, l-au vindecat prin rugăciune pe fiul slujitorului acelui lăcaș. S-a convertit atunci acel slujitor și împreună cu el mulți locuitori din preajma templului, încât acolo se strângeau frații la rugăciune ca într-o biserică. Fiind înștiințat de aceasta dregătorul, pe Fior și pe Lavru i-a trimis la judecată, iar pe ceilalți i-a ars pe rug. Cei doi cioplitori au suferit și ei moartea pentru Hristos, fiind aruncați de vii într-o fântână și acoperiți cu pământ.